Prima finanțare europeană pentru reabilitarea Casei Embiricos (strada Nicolae Titulescu 13) a fost obținută de Primăria Municipiului Constanța la 1 iulie 2019. Conform documentației de atunci, clădirea ruinată, cu o suprafață desfășurată de 2.346 metri pătrați, ar fi urmat să fie transformată într-un incubator de afaceri, care ar fi purtat numele de „Casa Societății Civile”. După finalizarea proiectului, Casa Embiricos putea să găzduiască cel puțin 17 firme și cel mult 160 de persoane.
În aprilie 2022 Primăria Municipiului Constanța a anunțat încheierea cu succes a celei de-a treia licitații desfășurate pentru obținerea proiectului de execuție, în valoare de 12,5 milioane lei (fără TVA). La acea vreme, primarul Constanței informa că imobilul reabilitat va găzdui primul hub regional destinat industriilor creative pentru antreprenorii din sud-estul României. Lucrările au fost preluate de o asociere de firme formată din Bau Klincher Art și MIS Grup.
Doi ani mai târziu, în vara anului 2024, Primăria Municipiului Constanța a informat că imobilul este reabilitat în procent de 65% și că termenul de finalizare a fost prelungit până în luna mai 2026. Restul lucrărilor, mai spune autoritatea locală, ar urma să fie finanțate prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, valoarea totală a construcției ridicându-se la 30 milioane lei (cu TVA).
Casa Embiricos a fost ridicată după Primul Război Mondial și este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale Constanței. Aici a avut sediul compania de navigație a fraților Embiricos, care la 1 mai 1914 a lansat prima linie de curse transatlantice, între Constanța și New York. Durata unei călătorii era de 15 zile iar cursele s-au desfășurat până la intrarea României în Primul Război Mondial (august 1916). Între cele Două Războaie Mondiale (1919-1940), Casa Embiricos a adăpostit sediul companiei de navigație fondată de frații Leonidas și Mihail, iar în Al Doilea Război Mondial a devenit sediu de bancă regională. Naționalizată în 1948, Casa Embiricos a fost mai întâi sediul Comandamentului Marinei Militare pentru ca, mai apoi, să devină un imobil pentru locuințe sociale. La începutul anilor 2000 clădirea a fost abandonată și a intrat rapid în procese de degradare și de prăbușire.
