Sinagoga Așkenază
- Construită în anul 1911, arhitect Adolf Linz, stil maur
- Strada C.A. Rosetti nr. 2, Constanța
Construită în anul 1911, după planurile lui Adolf Linz (care a mai proiectat, la începutul secolului al XX- lea, aproape alte 50 de case constănţene), în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană. A fost iniţiativa lui Pincus Şapira, furnizor al Casei Regale a României şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii şi, într-un secol, Sinagoga aşkenază a trecut prin mai multe vicisitudini.
Spre exemplu, între 1941-1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, fiind întrebuinţată pentru păstrarea efectelor militare, a alimentelor neperisabile ce ajungeau la soldaţii de pe frontul de Răsărit şi a hranei pentru cai. După 1944, a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios.
În 1908, pe actuala stradă Mircea cel Bătrân, la nr.18, evreii constănţeni de rit sefard (spaniol), şi-au construit propriul templu: o clădire monumentală, de influenţă gotică, splendid integrată în spaţiu, în imediata apropiere a bisericii greceşti „Schimbarea la faţă” („Metamorfosis”) şi a Bisericii Armeneşti. Pe parcursul a câtorva străzi, toate mărginite de mare, oraşul îngloba o splendidă opţiune la diversitate şi toleranţă. Şi Templul sefard, la fel ca surata ei religioasă de pe strada C.A. Rosetti nr. 2, a fost transformat, între 1941- 1944, în depozit militar de alimente, îmbrăcăminte şi harnaşamente.
După instalarea puterii comuniste, Templul a fost reparat parţial (suferise şi de pe urma cutremurului din noiembrie 1940) şi redat comunităţii. În anii ’80 ai secolului trecut a fost demolat, fără vreun protest sau vreun regret, iar autorităţile locale au amenajat pe acelaşi loc o parcare.
A rămas, de peste trei decenii, o singură sinagogă în Constanţa. Şi aceasta este, astăzi, o ruină. La intrare, uşile monumentale de lemn, cu splendide (cândva) vitralii mozaice, sunt aproape distruse. Acoperământul de lemn masiv, de la intrare, care învelea pereţii, a fost demult utilizat drept combustibil.
Odată trecut pragul, te copleşeşte frumuseţea arabescurilor rămase, de un albastru şi roşu ireale, cu coloane masive, bine proporţionate şi ingenios repartizate.
Tavanul nu mai există astăzi, s-a prăbușit. Au fost furate, de asemenea, toată lemnăria şi feroneria.
Clădirea se află în patrimoniul Comunității Evreiești din Constanța iar Compania Națională de Investiții a alocat fonduri pentru reabilitarea clădirii, însă proiectul bate pasul pe loc din cauza birocrației.
Sinagoga Așkenază este singurul lăcaș de cult din Octogonul Confesional din Peninsula Constanței care nu este pe lista monumentelor istorice.
1 comment
Lasă un răspuns Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Sinagoga Așkenază nu a fost proiectată de arh. Adolf Linz, ci de arh. Anghel Păunescu. Autorizația de construcție din 9 aprilie 1910 (impreună cu planurile, fațadele etc) se afla in dosarul nr. 23/1910 Fond Primaria Constanța – la SJAN Constanța.