Hotel Belona

Stare generală bună, funcţionează ca unitate hotelieră. Renovarea generală de la începutul anilor 2000 a eliminat mare parte din elementele distinctive, unice, ale imobilului, fiind anulat în cea mai mare parte amplasamentul de piatră, de forma punţii de vapor, din piatră masivă de Dobrogea. Elementele de decor, precum tâmplăria şi feroneria, au fost înlocuite cu materiale uzuale, ieftine, fără legătura cu ideea arhitecturală. Deşi unic în spaţiul românesc, conceptul arhitectural pachebot al hotelului Belona a fost, practic, anulat.
  • Monument istoric de categoria A; cod LMI CT-II-m-A-02880
  • Construit între 1932-1934, în stil Art Deco. Arhitect: George Matei Cantacuzino (1899-1960)
  • Str. Tudor Vladimirescu, nr. 12, Eforie Nord 

Hotelul Belona este un concept arhitectural unic, fiind construit în formă de pachebot, cu faţa către mare, direct pe plajă. Este una dintre cele mai spectaculoase construcţii hoteliere de pe litoral, din perioada dintre cele Două Războaie Mondiale, operă a arhitectului G.M. Cantacuzino care, în paralel a conceput şi hotelul Rex din Mamaia. 

G.M. Cantacuzino, un vârf al arhitecturii româneşti, a mai ridicat Palatul Elisabeta din Bucuresti, vilele Bibescu, Blank şi Elena Lupescu din Eforie Nord, a restaurat Palatul Mogoşoaia şi Biserica Trei Ierarhi din Iaşi. 

Hotelul Belona are 4 etaje, cu 67 de camere, spaţiu de servire la parter şi terasă spre mare. Partea dinspre plajă este arcuită complet, imitând bordul unui pachebot. La baza clădirii se afla un postament masiv şi înalt de piatră, pe care se aşezase construcţia propriu-zisă. Hotelul Belona a fost parte a turismului de lux la marea Neagră în a doua jumătate a anilor 1930, fiind introdus şi în literatura română, cum ar fi în romanul „Patul lui Procust” al lui Camil Petrescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.