Muzeul de Artă Populară

Stare generală bună, însă necesită lucrări de restaurare.
  • Monument istoric categoria A, cod LMI CT -II – m – A -02850
  • Construit în 1896; Arhitect – Ion Socolescu; constructor – Ștefan Pisculici, pictor și decorator – August Perrier.
  • Bulevardul Tomis 32, Constanța

La 20 noiembrie 1896, în fosta piață 23 Noiembrie, se inaugura primul Palat Administrativ al Constanței, actualul Muzeu de Artă Populară. 

Arhitectul Ion Socolescu a lăsat moştenire una dintre cele mai interesante clădiri administrative din România. Aparent, dinspre fosta piaţă 23 Noiembrie dar şi din părţile laterale, prima Primărie constănţeană aduce categoric a catedrală ortodoxă. O clădire cu subsol, parter, etaj şi mansardă, extrem de elegantă şi de bine proporţionată.

Deasupra intrării principale se află un amplu arc trilobat, în acoladă, iar pe întreaga faţadă se regăsesc panouri decorative în relief. Motivele decorative de la nivelul cornişei sunt pictate, anunţând, revoluţionar, curentul Art Nouveau. Balconul este din zidărie solidă, sprijinit pe coloane masive, cu capiteluri specifice artei religioase româneşti. Ceea ce dă o specificitate clădirii este tocmai jocul extraordinar de culoare de pe faţadă: roşu aprins şi alb, în special. Părţile laterale au motive decorative exterioare sobre, ferestrele fiind înalte şi dreptunghiulare.

În anul 1906, Palatul Administrativ își va schimba destinația, iar una din ultimele decizii luate de primarul Ion Bănescu din această clădire este inaugurarea stațiunii Mamaia.

Sediul a fost vândut Direcţiei de Poştă şi Telegraf, în 1906, iar primăria Constanței se mută, pentru aproape un deceniu, în exotica proprietate a baronului Alleon, de pe strada C. A. Rosetti. 

Primul Palat al Primăriei rămâne până în 1970 sediu al Poştei şi Telefoanelor. În felul acesta, a fost scutit de devastările din cele două Războaie Mondiale, trupele de ocupaţie purtând grijă pentru echipamente şi clădire. Totuşi, în cele mai bine de şase decenii de funcţionare în acest domeniu, multe dintre elementele originare fie au dispărut, fie au fost distruse: mobilier, sticlărie, decoraţiuni, lemnărie, compartimentarea specifică. 

Din 1970, clădirea a intrat în patrimoniul muzeistic, fiind astăzi sediul unui foarte bun Muzeu de Artă Populară, reper al turismului cultural constănţean.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.