Thermele romane

Stare generală foarte proastă, supuse degradării continue. Nu sunt valorificate turistic la potențialul real
  • Monument istoric A; cod LMI CT-I-m-A-02553.12
  • Datează din secolele III-IV p. Chr., epoca romană
  • Bdul. Termele Romane (fost Marinarilor), la 150 m SE de Edificiul cu mozaic

Edificiul a fost construit, probabil, în secolul al III-lea p. Chr., orecum în același timp cu Edificiul roman cu mozaic din vecinătate, și au funcționat până prin secolul al VI-lea, fiind un punct de atracție al vieții cetății. Nu este exclus ca thermele să pregătească sau chiar să înlocuiască activitățile din forul cetății, fiind un loc de întâlnire și dezbatere, dar și un semn al civilizației romane înalte.

A fost un mare complex termal, așa cum ne arată localizarea în apropierea portului (thermele se construiau în apropierea unei surse permanente de apă), precum și sistemul de încălzire al încăperilor, folosind aerul cald care circula pe sub paviment și prin pereții dublii ai construcției. Acest sistem de tip hypocaust asigura o distribuire uniformă a căldurii, iar la temelia zidurilor s-au descoperit numeroase orificii care asigurau circulația aerului.

Thermele alcătuiau un edificiu grandios, impunător, construit din mai multe săli. Din acest mare complex, arheologii au cercetat o încăpere rectangulară, de circa 300 mp, pavată cu dale de piatră, cu trei intrări și care comunica cu lentarionul și cu un vestibul. Denumirea de lentarion s-a păstrat pe o inscripție în partea de sus a unui ancadrament de piatră. Termenul desemnează destinația încăperii, acela de loc unde se țineau prosoapele și cearșafurile de in folosite la băi. Existența unei asemenea încăperi este indiciul că întreg complexul termal era unul de mari dimensiuni, capabil să primească un număr mare de persoane.

Zidul lateral, cu o înălțime de 5-7 metri, era construit din straturi orizontale de cărămizi, alternând cu cele de calcar. Arheologii consideră că thermele dispuneau de bazine de apă impresionante, inclusiv tencuite, cu rol de cisterne. O bună parte a vestigiilor s-au pierdut ca urmare a lucrărilor edilitare moderne, iar altele sunt încă îngropate sub clădirile de pe faleza sudică a peninsulei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.