Vila Sutzu

Stare generală de degradare. Există un proiect de restaurare în curs.
  • Monument istoric categoria A, cod LMI CT-II-m-A-02863
  • Construită în 1899; Arhitect – Grigore Cerchez
  • Strada Krikor Zambaccian 1, Constanța

Vila prințului Mihail Suţu a fost construită la 1899, din ideile arhitectului Grigore Cerchez.

În centrul vilei se află o cameră spaţioasă de zi, pe două nivele, care dă spre terasa imensă, cu arcade, dinspre mare. O loggie care aminteşte de o alta, la fel de spectaculoasă, în stil venețian, a casei Storck, de la Balcic. În dreapta camerei de zi, o sufragerie şi o bucătărie. În stânga, dormitoare. La etaj, proprietarul a cerut să se construiască dormitoare spaţioase iar deasupra turnului care domină imobilul a fost amenajată o terasă, deasupra valurilor, de unde se poate privi până spre capul Midia şi, în sud, spre zona luxoasă, cu promenada Cazinoului. Demisolul, apărat în parte de o cămaşă de blocuri masive de piatră, era destinat pivniţei, camerelor îngrijitorilor şi centralei termice. Pentru că, probabil, vila Suţu este prima clădire particulară din Constanţa încălzită prin forţa caloriferelor din fontă, o mare minune tehnică la finele veacului al XIX- lea.

Crenelurile dantelate obsesiv, coloanele cu capiteluri, ornamentele migăloase cu arabescuri la ancadramentele uşilor şi ferestrelor, bulbii specifici arabi de deasupra uşilor principale, cupola în formă de bulb, lipsa acoperişului înclinat, tavanele lucrate în albastru, alb şi verde, cu motive florale sau geometrice, în spiritul locuinţelor bogate din Damasc şi Alep, constituie elemente de identitate unică pentru această construcţie constănţeană în spaţiul arhitectonic românesc. Trecerea de la un etaj la altul se face pe scări lucrate migălos din lemn masiv, cu intarsii, iar spre pivniţă au fost concepute scări din piatră, în formă circulară. Camerele erau bogat mobilate, după inspiraţie mediteraneană, cu ornamente cumpărate din bazarurile de poveste din Levant şi aduse direct la Constanţa cu vaporul. Pe mobile, pe etajere, expuse stăteau statuete, vase, amfore şi lucrături din aur, argint şi bronz găsite în cetatea Tomisului, după săpăturile fundaţiilor pentru noile construcţii moderne din jurul statuii lui Ovidiu, sau cumpărate de la amatori, localnici pasionaţi de istoria urbei lor.

Prinţul Mihail Suţu, locatarul excentricei clădiri, care înnobilează peisajul arhitectonic al oraşului, provenea dintr-o familie care a dat conducători de stat. El însuşi om cu avere, însurat cu o femeie din familia Cantacuzino, Maria, reprezintă un reper obligatoriu al istoriei numismatice şi a cercetărilor arheologice timpurii din România. Guvernator al Băncii Naţionale între 1899 şi 1904, membru al Academiei Române din 1909, membru titular al Societăţii Regale de Numismatică din Marea Britanie, tot din 1909, director ani în şir al Cabinetului de Numismatică al Academiei Române, autor de studii de istorie veche şi de numismatică, vorbitor de greacă veche, latină, franceză şi engleză, prinţul Mihail Suţu şi-a pus amprenta şi asupra locului de la malul mării. 

Mihail Suţu a murit în 1933, lăsându-şi întregile colecţii de antichităţi Academiei Române. În vila din Constanţa, urmaşii săi au mai locuit câţiva ani. În vara anului 1941 a început războiul pentru România iar terasa casei, până atunci un privilegiu, a devenit o pacoste deoarece era un bun punct de observaţie dar şi o ţintă pentru navele militare sovietice. Într-o altă vară, aceea a lui 1944, vila Suţu a fost ocupată de soldaţii Armatei Roşii care au instituit aici sediul unui comandament. 

Casa a fost naţionalizată abia în 1948 iar ofiţerii sovietici au părăsit-o în 1955, când a devenit sediul Casei Regionale a Creaţiei Populare şi a unei biblioteci publice. La începutul anilor `70, pe fondul dezvoltării activităţilor portuare şi a schimburilor comerciale, precum şi a turismului estival, inclusiv cu statele comuniste din Europa Centrală, Gustav Husak, liderul comunist de la Praga a solicitat, iar Nicolae Ceauşescu a acceptat, deschiderea unei misiuni consulare a Republicii Socialiste Cehoslovace la Constanţa, pe malul Mării Negre. Diplomaţii au fost repartizaţi în vila Suţu şi aici au rămas până în 1990.

Din anul 1993, Consiliul Local al Municipiului Constanța a pus la dispoziție imobilul Ministerului Justiției, vila Suțu devenind, până în 2005, sediul Curţii de Apel.

Abia în 2011, după aventuri juridice de aproape două decenii, casa prinţului Mihail Suţu a reintrat în posesia legală a familiei.

Astăzi, clădirea monument istoric de categoria A a fost cumpărată iar noul proprietar a demarat procesul de restaurare a clădirii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.