Moscheea Carol I

Clădirea necesită lucrări de renovare, fiind afectate mai multe elemente. Este unul dintre obiectivele turistice majore ale orașului Constanța.
  • Monument istoric A; cod LMI CT-II-m-A-02796; 
  • Moscheea a fost construită între anii 1910-1913, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu;
  • Este situată în apropierea Pieței Ovidiu, pe Str. Crângului, nr.1. 

Moscheea din Constanța are ca model moscheea Konya din Anatolia, urmând un stil egipteano-bizantin, dar cu suficiente elemente arhitecturale românești. Ansamblul cuprinde un corp central masiv, de circa 450 mp, cu o cupolă imensă, și un minaret înalt de aproape 50 m. Materialele folosite pentru construcție au fost piatra și cărămida, iar pentru cupolă și minaret s-a folosit betonul armat. Inovație absolută pentru România acelor ani, dar și pentru o bună parte din Europa, folosirea betonului armat a fost ideea inginerului Gogu Constantinescu, cel care a preluat proiectul tehnic al clădirii.

La intrare, un portal cu arcadă, realizat din piatră, are înscrise cu caractere arabe rugăciunile zilnice. Curtea interioară este din calcar alb, iar în părțile laterale se deschid arcade cu capiteluri, conducând spre locurile unde credincioșii se pot spăla pentru ritualul obligatoriu înaintea rugăciunii (abluțiune). Din curte se trece printr-un portal înalt, cu o arcadă în zigzag și cu brâu în stil românesc, pentru a ajunge într-un vestibul ce dă fie spre scările minaretului, fie spre sala de rugăciune. Urmează o ușă masivă, placată cu marmură neagră la exterior și decorată cu pilele atent lucrată la interior, totul încastrat în ferecături de bronz. Interiorul sălii de rugăciune este sobru, dominat de culorile albastru de cobalt, verde, ocru deschis și roșu. Pardoseala este acoperită de un covor imens, de 144 mp și 490 de kg, cel mai mare covor oriental din Europa.

Cu o vechime de două secole, covorul a fost lucrat manual la Hereke, în Turcia și a fost donat de sultanul Abdul Hamid al II-lea, în 1904, credincioșilor de pe insula Ada Kaleh, de pe Dunăre, scufundată de lucrările hidrotehnice de la Porțile de Fier, în 1970. În 1965, covorul a ajuns la Constanța. Pereții interiori sunt îmbrăcați în faianță galbenă și verde, iar inscripțiile cu litere mari, aurii, descriu atributele lui Allah și versete din Coran. În mijlocul peretelui de miazăzi, spre Mecca, se află mihrabul, o nișă dominată de culoarea albastră. La dreapta se află mimberul, de unde se predică la marile sărbători sau în vinerile sfinte, iar la stânga Kursur-ul, de unde se fac lecturi din Coran, ambele sculptate în lemn.

Cupola albastră, înaltă de 25 m și cu un diametru de 8 m, dispune de ferestre arcuite cu vitralii. La exterior, cupola este acoperită cu aramă și poate fi vizibilă dinspre mare în condiții bune. Minaretul din dreapta, în stil maur, are o înălțime de 47 m, ziduri groase de 20 cm, iluminate de ferestre înguste, iar urcând cele 140 de trepte în spirală se ajunge într-un balcon sau cerdac circular de unde muezinul anunța începutul rugăciunii. În vârful minaretului este semiluna, dar ele conține și elemente tipic românești, o serie de nișe dese.

Lucrările la Moscheea Carol I au început în iunie 1910, în ziua de 24 a lunii, când în prezența ministrului Spiru Haret, muftiului Hafuz Rifat, ministrului Imperiului Otoman acreditat la Bucureşti și a mai multor oficialități s-a dat citire actului fondator, depus apoi într-o casetă zidită în fundație. Trei ani mai târziu, pe 31 mai 1913, Regele Carol I, Regina Elisabeta, ministrul Cultelor, Take Ionescu, ministrul Imperiului Otoman la București, corpul consular de la Constanța, toți au participat la inaugurarea celui mai nou și mai important lăcaș de cult musulman din țară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.