Sediul Comandamentului Marinei Militare, fost Hotel ”Carol”
- Monument istoric de categoria A; cod LMI CT -II – m – A -02828
- Construit între 1879 – 1882, arhitect Alexandru Orăscu, cel care proiectase la Bucureşti imobilele Universităţii şi hotelului „Bulevard”, de la crucea Căii Victoriei
- Str. Remus Opreanu, nr. 13, pe faleza Constanței
La 1 iunie 1882 clădirea de pe faleză, una dintre cele mai moderne la acea vreme, îşi deschidea porţile. Arhitectul Alexandru Orăscu a gândit prima construcţie marină din istoria României moderne. Clădirea avea trei nivele şi o mansardă, era orientată cu intrarea principală spre Apus, cu spatele la mare, iar faţada reprezenta o copie elegantă a Universităţii bucureştene.
Un neoclasicism sobru, fără aglomerarea specifică a modei timpului, care se impunea pretutindeni. 90 de camere, fiecare cu baie şi lumină electrică (din 1905), ceva nemaiauzit prin Balcani şi România, erau dispuse spre mare, spre strada care cobora în paralel spre plajă şi spre Farul genovez şi casa prinţului Sturdza.
Englezii care gestionau afacerea s-au gândit să introducă, pentru promovarea ideii de turism, un sistem de pensiune completă pentru fiecare cameră (all inclusive), cu 20 de lei pe zi. Era mult pentru ceea ce se câştiga obişnuit în România, evident, dar merita: confortul camerei, restaurantul care depăşea aşteptările prin ofertă şi servire, grădina cochetă, tipic englezească, unde puteai lua loc la soare sau la umbră, un mare pavilion, înspre mare, unde seara, la lumina lampioanelor cu gaz, cânta muzica şi puteai dansa până în zori.
Vreme de mai bine de trei decenii hotelul „Carol” a dominat fără concurenţă turismul românesc iar pariul Constanţei a fost câştigat cu vârf şi îndesat. Familia regală, şefii guvernelor, miniştri, parlamentari, diplomaţi, oameni de afaceri, aristocraţi, intelectuali, oameni de bani gata, mondenităţile Bucureştilor şi ale Europei, chiar şi ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei cu familia sa, toţi au trecut prin camerele sau prin grădina de poveste a hotelului constănţean.
Din 1924 hotelul s-a transformat în clădire utilizată exclusiv de ofiţeri ai Marinei Române: cerc militar, spaţii de socializare şi de cazare. Al Doilea Război Mondial nu a mai trecut atât de aprig peste cochetul imobil, acum cu un etaj suplimentar, adăugat între 1924- 1927, deoarece ofiţerilor români li s-a adăugat compania aliaţilor germani.
Doar după 23 august 1944 vechiul hotel „Carol” a trăit, ca mai toată Constanţa, urgia ocupaţiei sovietice. Până în 1956 camerele au fost transformate în dormitoare ale Armatei Roşii iar în vechea sală de recepţii de la parter se citeau, seara de seară, directivele PCUS, ale lui Stalin şi ale comandanţilor militari, la şcoala ideologică ad- hoc.
Primii ani ai comunismului au anulat tot ceea ce făcuse turismul din Constanța timp de mai bine de jumătate de secol. Clădirile ce deserveau în trecut turiștilor în căutare de distracție, veniți la băi de mare, au intrat în posesia statului și au fost transformate în sedii de întreprinderi sau birouri ale Partidului Comunist.
